BULLYINGUL – ÎNTRE DURERE ȘI UMILINȚĂ (partea I)

Într-o societate contemporană este strigător la cer că mai există violență, suferință, umilință! Desigur literatura spune că agresivitatea este înnăscută și prin educație dezvoltăm empatia, bunătatea, toleranța. Strategiile și măsurile aplicate de minister încearcă să stopeze fenomenul în cauză, dar atâta timp cât vom fi indiferenți, cât vor fi familii care consideră că nu-i nimic dacă îl lovește pe alt elev sau îl bârfește, sau părinți care nu știu cum să procedeze când copilul lor devine victimă – vor fi suflete de copil mutilate, speriate, traumate!

MITURI DESPRE BULLYING

• MIT 1. A fi agresat face parte din maturizare.

FALS! Adevărul: Nu este nimic normal în a fi agresat, umilit și speriat de colegii de școală. Dacă ești părinte și ești convins că acest lucru se rezolvă de la sine sau că toți copiii trec prin această fază, ia în considerare că dacă nu acționezi, lucrurile nu se vor schimba. 

Bullying-ul nu este un simplu joc între copii, ci o experiență traumatizantă pentru toți copiii implicați, indiferent de rolul jucat: victimă, agresor sau martor.

• MIT 2. Imediat ce un copil te-a agresat verbal sau te-a amenințat, este bine să apelezi la un adult

FALS! Adevarul: Dacă prima reacție a copilului este să apeleze la altcineva pentru a rezolva problema, aceasta va fi interpretată ca semn de slăbiciune (atât de către agresor, cât și de către copilul victimă). 

De aceea, primele reacții la harțuire este bine să îmbine umor, relaxare, stăpânire de sine și încredere în sine. Însă, dacă agresorul continuă hărțuirea și apelează la violență fizică, este momentul ca un adult să intervină, așa că recomandă-i copilului ca atunci când umorul și detașarea de situație nu funcționează, să apeleze cu încredere la un adult.

• MIT 3. Dacă îi ignori, agresorii te vor lăsa în pace

FALS! Adevărul: Este posibil ca unii dintre ei să reacționeze invers și să îl provoace pe copil tocmai pentru a obține un răspuns de la el. Singura formă în care este bine să îi ignore pe agresori este aceea de a nu se lăsa afectat emoțional de ceea ce aceștia spun: să nu creadă și să nu ia în serios insultele sau injuriile lor.

• MIT 4: Elevii vor depăși victimizarea. 

FALS! Adevărul: Efectele victimizării sunt profunde și pot ajunge până la maturizare. Traumatizarea gravă a persoanelor victimizate a fost legată de depresie, neputință și, în anumite cazuri, suicid. Putem preveni victimizarea, identificând semnalele de alarmă și înțelegând efectele sale de durată.

CE ESTE BULLYINGUL

Termenul „BULLYING” provine de la englezescul „bully”, care înseamnă bătăuș, huligan.

BULLYING reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:

• intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
• repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
• dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Termenul „bullying” s-ar traduce prin „intimidare”, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică. Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă etc., iar copiii îl învață de la adulți, copii mai mari, televizor.”BULLYING este „acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoanei, etc. ”

CE CAUZEAZĂ BULLYINGUL?

Contrar credinței populare, bullying-ul nu este întotdeauna rezultatul unei nevoi de putere și control. Există mulți alți factori care pot declanșa comportamentul de agresiune atât la copii, cât și la adulți, inclusiv lucruri precum:

• Traiul într-un mediu abuziv
• Dificultăți de înțelegere și empatizare cu ceilalți
• O istorie de hărțuire în trecut
• Frica/ trăirea îngrijorării că vor deveni o victimă a agresiunii
• Căutarea în mod constant a aprobării celorlalți
• Căutarea atenției celorlalți din cauza neglijenței acasă etc.

FORME DE BULLYING

Se disting 4 forme de bullying: social, verbal, fizic, cibernetic.

CARE SUNT CONSECINȚELE BULLYING-ULUI?

E important să nu subestimăm problema și să acționăm rapid, căci consecințele bullyingului pot fi grave atât pentru victimă, cât și agresor. 

Pentru Victimă vom menționa riscul de a trăi coșmaruri, atacuri de panică, absențe de la ore. Pe plan psihologic simte autodevalorizare, lipsa de încredere în sine şi în abilităţile sale, probleme în relaţiile interpersonale. Pe termen lung – abandon școlar, depresie, gânduri suicidare. 

Pe de altă parte, Agresorii pot înregistra o scădere a performanţelor şcolare, dificultăţi de relaţionare, dezechilibru comportamental, atunci când nu reuşesc să se conformeze regulilor generale. Mai grav – comportament delicvent, criminalitate, implicare în infracțiuni penale.

CONCLUZII

• Bullyingul este real. Cunoaștem 4 forme de bullying: verbal, fizic, social, cyberbulling.
• Bullyingul poate avea consecințe grave. 
• Bullyingul trebuie oprit, bullyingul poate fi oprit!

✔️ Citește și BULLYINGUL – ÎNTRE DURERE ȘI UMILINȚĂ (partea II)