Învață cum să-ți dezvolți reziliența emoțională

Rezilienţa unei persoane este esenţială pentru a reduce efectele stresului. Pentru a crește adaptabilitatea personală la locul de muncă e nevoie de dezvoltat următoarele 5 abilități, susține Geetu Bharwaney:

1. Schimbarea stării de spirit.
2. Soluționarea problemelor legate de emoțiile care apar.
3. Exprimarea emoțiilor în mod eficient.
4. Empatia de grup.
5. Inițierea unui dialog. (p.141)

Aceste 5 abilități permit de a face ce e nevoie în situațiile dificile din punct de vedere emoțional la locul de muncă. Fiecare dintre cele 5 abilități este legată de modul în care folosim emoțiile la locul de muncă. Învățând să folosim aceste abilități în mod eficient, ne vom spori eficacitatea și vom obține rezultate mai bune.

1. Schimbarea stării de spirit, pentru a alege starea care vă ajută cel mai mult să obțineți rezultatul dorit.
2. Soluționarea problemelor legate de emoțiile care apar și utilizarea informațiilor emoționale pentru a lua decizii cu privire la ce e de făcut în continuare.
3. Exprimarea emoțiilor în mod eficient, pentru ca alții să vă înțeleagă cu claritate, mai ales atunci când aveți dificultăți sau ceva nu merge conform planului.
4. Empatia de grup presupune să citiți emoțiile celorlalți în situații de grup și să decideți dacă aceste emoții pot contribui în mod constructiv la ceea ce vreți să faceți.
5. Inițierea unui dialog despre emoțiile care ies la suprafață, inclusiv cum oferiți feedback despre situația respectivă.

Vom trece succint prin toate aceste 5 abilități, formulând 5 pași strategici. (Tab.1).

Tabelul nr.1. Abilități și pași strategici

Pasul 1 „Schimbarea stării de spirit”

Atunci când sunteți îngrijorat, supărat, nervos sau altă stare de spirit percepută ca neplăcută, e necesar să-ți dai seama că în momentul respectiv ceea ce simțiți sau gândiți nu vă este benefic. E necesar de început transformarea, utilizând 3 metode de schimbare a stării emoționale la locul de muncă:

1. Conștientizarea corporală cu exerciții de respirație și relaxare musculară. (relaxare, detașare, respirație, focalizare)
2. Amintirea momentelor de bucurie trăite anterior cu ancorarea emoției pozitive: pentru aceasta amintiți-vă acele momente când ați fost foarte fericit (oameni dragi, zi de naștere, diplomă, vacanță, întâlnire cu prietenii etc.)

Lista de lucruri ce vă deranjează la locul de muncă. Se consideră că atunci când creierul omului percepe un pericol real sau imaginar, apar emoții. Aceste emoții pot influența relația cu echipa, cu managerul. De aceea, identificați maximum 5 factori declanșatori – care nevoie nu este satisfăcută (autonomie, înțelegere, respect, încredere, libertate, ordine, recunoaștere…) – și determinăm ce trebuie să faceți în situația dată, căutarea de soluții.

Pasul 2 „Soluționarea problemelor emoționale”

Când vine vorba de soluții, majoritatea oamenilor se gândesc la probleme de natură rațională. Problemele care cer reziliență emoțională implică tensiuni interpersonale, adică ele presupun că avem nevoie de instrumente de soluționare bazate pe emoții.

Propunem la fel 3 metode de soluționare a problemelor emoționale:

1. Modelul persoanelor ce dau dovadă de încredere în sine în situații de rezolvare a problemelor interumane. Observă în anturajul tău persoane de succes care par să aibă abilități solide de soluționare a problemelor (menționează cel puțin 2). Cum vorbește persona respectivă, ce cuvinte folosește, ce întrebări pune, cum se comportă la ședințe, cum interacționează cu ceilalți? Ce aspecte a felului acestei persoane ați dori să manifestați mai mult?
2. Crearea stării de calm interior. Recomandăm să creați o listă proprie de strategii care implică controlul celor 5 simțuri: VĂZ – citește ceva ce ridică moralul, privește fotografiile oamenilor dragi etc., AUZ – ascultă muzică relaxantă, cântă etc., GUST – bea un ceai de plante, pregătește și mănâncă ceva sănătos ș.a., MIROS – cumpără flori, miros de vanilie, scorțișoară ș.a., ATINGERE – masează mâinile, fața, umerii, gâtul, briză de vânt, razele soarelui etc.
3. Analiza obiectivă a dezacordurilor. Pentru această vă propunem să parcurgeți următoarele 6 trepte, 6 întrebări:
4. Ce anume vedeți în această situație? Dacă ai putea percepe cu claritate maximă ce se întâmplă, care ar fi noua viziune?
5. Ce știți în această situație? Care este scopul mai vast al problemei?
6. Cum ar trebui să fiți în această situație pentru a nu amplifica problema prin propriile comportamente nesănătoase?
7. De care aspect al acestei situații sunt responsabil 100%?
8. Acceptați că persoana cu care interacționați are o perspectivă corectă, bazată pe propriile experiențe, trăiri, cunoștințe.

Manifestă flexibilitate: În ce alte moduri ar mai putea fi văzută această problemă? Ce alte soluții ar putea exista?

Pasul 3 legat de „Exprimarea emoțiilor” ne sugerează să dezvoltăm abilități de comunicare asertivă, care ne permite să spunem colegilor ceea ce simțim, cu acuratețe și fără ambiguități, susținând propriile drepturi și convingeri. Dacă nu ne exprimăm nemulțumirea, dacă evităm să-i contrazicem pe alții și nu ne spunem părerea, puțin probabil să facem progrese fie la locul de muncă, fie în cuplu.

Pasul 4 ne prezintă valoarea empatiei în relații. Prezența abilității de a înțelege și a simți stările emoționale ale altora ajută de a calma, consola, motiva. De fapt este capacitatea de a ajuta pe alții să se simtă mai bine. Lipsa acestei abilități e resimțită ca a te simți copleșit când te confrunți cu izbucnirile emoționale ale altora.

Pasul 5 „Dialogul” presupune atât capacitatea de a gestiona în mod eficient momentele dificile, cât și o atitudine proactivă în ce privește tipurile de conversații care pot fi inițiate într-o echipă, în cuplu, în relația părinți-copii. Realitatea este că discuția, comunicarea poate schimba dinamica unui grup. În absența dialogului, randamentul sau eficacitatea are de suferit.

O calitate uimitoare este abilitatea de a oferi feedback. Vă propunem 5 reguli de a oferi feedback: 1) Evită să oferi feedback atunci când ești furios. 2) Oferă feedback-ul imediat după ce acțiunea/comportamentul s-a produs sau cât mai aproape de acel moment. 3) Oferă feedback-ul personal și nu în public. 4) Oferirea feedback-ului se face în numele propriu și din punctul nostru de vedere. 5) Demonstrează atitudinea potrivită oferirii feedback-lui – cea mai potrivită ATITUDINE este: proactivă și pozitivă.

CONCLUZII. Schimbarea este inevitabilă. Reziliența emoțională asigură adaptarea la diferite schimbări. Există o legătură directă între nivelul înalt de reziliență emoțională și creșterea productivității și performanțelor la lucru. De aceea angajații vor fi antrenați în activități de dezvoltare a rezilienței emoționale, fiind învățați să folosească cele 5 abilități în mod eficient la locul de muncă – schimbarea stării de spirit, soluționarea problemelor legate de emoțiile care apar, exprimarea emoțiilor în mod eficient, empatia de grup, inițierea unui dialog.

RECOMANDĂRI PENTRU ANTRENAREA REZILIENȚEI

Într-o lume atât de schimbătoare ca cea de astăzi, reziliența este o abilitate pe care ar trebui să o cultivăm zi de zi. În acest fel, calitatea vieții se va îmbunătăți în mod considerabil pe toate planurile. 

• Ai încredere în tine, acceptă propria persoană. Lipsa încrederii în sine te face vulnerabil la stres și situații imprevizibile.
• Învinge frica, acceptă schimbarea, manifestă inițiativă și curiozitate.
• Cultivă obiceiuri sănătoase: somnul, nutriția, mișcarea sunt factori care determină gradul de rezistență la stres.
• Concentrează-te pe soluții, asumă-ți responsabilitate pentru propria viață.
• Stabilește noi ținte, fii perseverent.
• Ai grijă de propriile resurse, planifică timp pentru hobby, relaxare, meditație etc.
• Oferă suport social și singur acceptă ajutorul.

Literatură recomandată:

1. Berndt Christina. Reziliența. Secretul puterii psihice. București: Ed. ALL Educational, 2015. 216 p.
2. Bharwaney Geetu. Reziliența emoțională. Învață cum să devii adaptabil și să-ți atingi potențialul maxim. Iași: Polirom, 2020. 291 p.
3. Ionescu Șerban. Tratat de reziliență asistată. București, Ed. TREI, 2013. 516 p.
4. Lynch Richard. Strategie corporativă. Chișinău: Ed. Arc, 2000. 865 p.
5. Murray, K., & Zautra, A. (2012). Community resilience: Fostering recovery, sustainability, and growth. In: The social ecology of resilience (pp. 337-345). Springer New York.