Cele 3 efecte negative ale internetului

Era digitală are multe beneficii pentru omenire – comunicarea la distanță, achitarea facturilor on-line, comerț electronic, informație liberă, aplicații și jocuri ce încurajează creativitatea și inteligența copilului etc. Trăim într-o perioadă în care telefonul sau gadget-ul electronic, fie tabletă, laptop, a devenit un accesoriu prezent în fiecare casă. A avea un telefon înseamnă deseori să fii conectat. Dar cât este de bine acest lucru?

Totuși capcanele internetului, abuzului informațional, utilizării necronometrate a calculatorului influențează dezvoltarea psiho-emoțională a personalității umane.

Considerăm că următoarele 3 consecințe sunt drastice:

1. tehnologia distorsionează interacțiunea, favorizând izolarea și singurătatea;
2. depresii on-line modifică gândirea și percepția realității: atât durata expunerii în rețelele de socializare, navigării, cât și mesajele de la admiratori ne influențează starea noastră de bine;
3. cyberbullyingul, acea agresivitate, hărțuire și lipsă de securitate on-line.

TEHNOLOGIA DISTORSIONEAZĂ INTERACȚIUNEA

Toate relaţiile din zilele noastre au ajuns să fie contaminate de tehnologie. Tehnologia distorsionează şi limitează interacţiunile social-umane. Oamenii şi-au pierdut abilitatea de a purta o conversaţie faţă în faţă. Comunicarea virtuală mai mult de o oră pe Facebook, twitter sau altă rețea socială dăunează tuturor relațiilor umane. Vă rugăm să nu confundați comunicarea cu socializarea, care are loc la contact direct și conduce la integrarea individului într-un grup.

Prieteniile on-line sunt periculoase din cauza lucrurilor pe care nu pot să ni le ofere: ocazia să învăţăm ce înseamnă să stăm faţă în faţă, în timp ce avem o conversaţie cu o altă persoană.

Atenție! Numeroase studii arată că timpul în exces petrecut în mediul online poate avea efecte negative asupra bunăstării emoționale și dezvoltării psihosociale ale copiilor: lipsa empatiei pentru părinți și prieteni, relații superficiale, izolare, fobie socială, vulnerabilitate la critici, irascibilitate, agresivitate etc.

Internetul devine un pericol pentru copilul vulnerabil care are acces nelimitat la mediul online. Lumea virtuală mutilează sentimental, lăuntric, conducând spre lucruri negative.

„DEPRESII DE FACEBOOK”

Se dezvoltă atunci când preadolescenții și adolescenții petrec mai mult timp folosind mediile de socializare, cum ar fi Facebook. Este teama resimțită de internauți de a nu avea destui prieteni online și de a nu obține destule „like-uri”.

Academia Americana de Pediatrie (AAP) a propus existența depresiei induse de Facebook în 2011.

S-a constatat, pe baza tomografiilor realizate, că aprecierea pe rețelele sociale, prin primirea de „like-uri”, activează sistemul de recompensă al creierului și producerea de dopamină, având un efect similar vederii celor dragi sau câștigării de bani. Iar lipsa unui feedback pozitiv creează senzația de respingere și izolare, care, la rândul ei, doare la nivel fizic.

Pe de altă parte, comparația socială devine o cauză a nemulțumirii, insatisfacției, a vizualizării unei imagini la prieteni mai interesante și palpitante decât la tine, se creează impresia că toți ceilalți se distrează mai mult ca tine – consecință sigură starea depresivă.

Cercetările recente, cu privire la mecanismele prin care mijloacele media pot induce depresia, au arătat că utilizarea excesivă a internetului, combinată cu tendința spre multitasking, indică simptome legate de 9 afecțiuni psihiatrice, ce cuprind tulburări afective și de anxietate.

Îți propunem câteva semne de recunoaștere a persoanei depresive: se simte fără forţă, în nesiguranţă, este neliniştit, are mişcări lente sau agitate, fața mască (îngrijorat), mimică rigidă, riduri de expresie pronunţate. Trăieşte sentimente de neputinţă, tristeţe, descurajare, abandon, singurătate, culpabilitate. Uneori nu mai are niciun sentiment, este gol. Se simte fără valoare, îi este teamă de sărăcie, trăieşte insuficienţa. Are teamă de eşec, se sustrage de la responsabilităţi şi evită noul, viaţa reală.

CYBERBULLYINGUL – ABUZUL COMIS PRIN FOLOSIREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE

Fiecare al 4-lea adolescent poate comunica că a întâmpinat careva probleme din cauza rețelelor de socializare, că a fost victimă nevinovată a postării de fotografii jenante cu el, a fost insultat, sau chiar i-au furat identitatea, trimițând mesaje agresive prietenilor.

E bine de știut că tehnologiile digitale sunt însoțite de riscuri:

• Copiii pot deveni victime ale agresorilor, traficanților, persoanelor care au scris informații false despre sine.
• Probleme legate de lipsa de siguranță on-line. Hărțuirea on-line, atunci când copilul intră în contact cu persoane cu intenții ascunse.
• Expunerea timpurie la pornografie, existând riscul de apariție a unor comportamente sexuale deviante.

Fenomenul cyberbullying, numit și agresiune on-line,presupune o formă de abuz psihologic. Reprezintă hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, Viber. Agresiunea are loc prin încărcarea unor poze sau imagini video pe Internet fără voia victimei, transmiterea de mesaje amenințări ș.a. Este vorba de un comportament repetat cu scopul de a-l speria, umili, înjosi sau supăra pe victimă.

E bine de știut!

• Sexting – distribuirea de materiale pornografice minorilor utilizând mijloace electronice de comunicație.
• Gossip (bârfa) – presupune emiterea în mediul online a unor declarații publice speculative, ce pot denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în a adopta un comportament restrictiv.
• Atunci când agresiunea are loc online,  poate atrage după sine atenția nedorită din partea multor persoane, inclusiv a necunoscuților. Oriunde s-ar întâmpla, dacă te nemulțumește, nu ești obligat să o accepți.
• Dacă simți că ești ținta agresiunii de tip bullying, primul pas este să ceri ajutorul unei persoane în care ai încredere, precum părinții tăi sau un membru apropiat al familiei sau un alt adult de încredere.
• Dacă agresiunea are loc pe o platformă socială, poți bloca agresorul și îi poți raporta comportamentul în mod formal pe platforma respectivă. Companiile de rețele de socializare au obligația de a le oferi un mediu sigur utilizatorilor lor.
• Toți merităm respect, atât în mediul online cât și în viața reală!

Consecințele cyberbullyingului: copilul suferă, manifestă tendința spre izolare, tristețe, scade stima de sine, sentimentul de singurătate, eșec sau chiar abandon școlar, stări depresive și chiar tendințe suicidale.

CUM NE PROTEJĂM COPILUL DE EFECTELE NEGATIVE ALE INTERNETULUI?

Pentru a asigura securitatea și pentru a crește un copil sănătos, nu putem interzice tehnologiile, dar e nevoie de respectat aceste 7 reguli:

1. Nu așeza computerul în cameră copilului, cele mai sigure sunt camerele foarte frecventate de adulți.

Atunci când computerele sunt accesibile privirii mai multor oameni, copilul va fi mai puțin tentat să acceseze pagini cu potențial neadecvat.

2. Instalează un filtru de internet sau un program pentru siguranță familiei 

Un soft pentru siguranță familială devine tot mai performant și eficient în filtrarea conținutului periculos. Acest instrument este livrat, de obicei, împreună cu opțiuni cum sunt setările de timp, monitorizare și raportare de la distanță și citirea parolelor.

3. Stabilește un set de reguli stricte de navigare pe internet și înăsprește pedepsele în cazul în care copilul nu le respect

Atunci când este confruntat cu un set de reguli stricte, copilul știe care îi sunt limitele pe internet și ce consecințe are de înfruntat atunci când le încalcă. Dacă pedepsele sunt înăsprite constant, șansele că regulile să fie urmate cresc. De asemenea, învățăm copilul să nu facă publice pe internet poze personale.

4. Stabilește intervalele de timp pe care copilul le petrece pe internet

Impunând copilului câte ore pe zi să petreacă pe internet, vei asigură controlul asupra timpului și duratei petrecute online. Specialiștii din România propun următoarea durată on-line pentru copii: vârsta 2-3 ani 30 min., 4-7 ani 1 oră, 7-10 ani 1,5 ore, 11-14 ani pînă la 2 ore. Elevii din clasele liceale până la 3 ore. Astfel vom evita supraoboseala, nervozitatea, apariția dependenței etc.

5. Învață-ți copilul cum să reacționeze dacă întâlnește conținut pornografic pe un computer personal sau public (de exemplu, la școală)

Cel mai eficient sfat pe care îl poți da copilului aflat într-o astfel de situație este să stingă monitorul computerului și să alerteze un adult. Această soluție împiedică un copil să dea click-uri suplimentare în încercarea de a stopa conținutul (caz în care se va expune și mai mult atacului pornografic).

6. Creează un climat de comunicare liberă, care facilitează sporirea încrederii copilului în sfaturile tale 

Comunicarea sinceră și încrederea sunt valori de neprețuit. Atunci când îi explici copilului ce aștepți din partea lui, și în special faptul că siguranță lui este cea mai importantă, cel mic va simți și va apela după ajutor.

7. Cultivă la copil interesul și pasiunea pentru variate activități colective desfășurate la aer liber.

Copilul trebuie implicat direct în diverse activități colective cu folosirea reconfortantă și rațională a timpului liber și cu împrospătarea forţelor fizice şi psihice.

În concluzie, internetul reprezintă evoluţia şi vrând-nevrând face parte din vieţile noastre din ce în ce mai mult, fiind o resursă inepuizabilă de informaţii. Tehnologia ne face viața mai ușoară prin noi metode de lucru, schimb de informații și divertisment.

Deşi mediul online oferă numeroase beneficii utilizatorilor din ce în ce mai tineri, este datoria părinţilor să îşi protejeze copiii şi să îi ajute să se dezvolte armonios, ferindu-i de pericole, stabilind o relaţie bazată pe comunicare şi încredere, experimentând lucruri în afară, nu de pe un ecran de computer.